„Toti cei care sunteti aici va aflati intr-o situatie limita… Aveti datorii pe care nu le puteti plati”. Acesta este intriga principala a seriei Netflix The Squid Game. In ea, 456 de jucatori accepta voluntar sa joace sase jocuri simple pentru copii pentru a-si achita definitiv datoriile.
Daca cineva le castiga pe toate, va putea sa castige peste 33 de milioane de euro si sa-si schimbe cursul foarte prost al vietii. Dar daca vor pierde vor fi eliminati nu numai din joc, ci si din viata. Vor muri instantaneu lasand in urma ceea ce aveau.
De la jocuri de noroc la dependenta
Jocul in sine este un comportament ludic asociat in principal cu placerea, dar si necesar si adaptativ din punct de vedere psihologic. Cand suntem copii, ne jucam sa simulam situatii reale, sa ne antrenam capacitatea de a interactiona cu ceilalti, sa invatam sa respectam regulile si sa ne auto-reglementam comportamentul.
De fapt, majoritatea speciilor de animale joaca, de asemenea, ca o modalitate de a-si imbunatati abilitatile fizice si psihologice si de a dezvolta comportamente sociale. In timpul vietii adulte, noi, oamenii, continuam sa ne jucam ca o modalitate de a ne distra, de a evada si de a ne lasa deoparte problemele zilnice pentru o vreme.
In aceasta serie coreeana, toti jucatorii se afla intr-o criza financiara grea, declansata de diferite experiente. Atunci primesc o invitatie ciudata la un joc de supravietuire.
Inainte de a intra, doar cativa protagonisti au intruchipat aceasta tulburare de dependenta, cunoscuta anterior sub numele de jocuri de noroc, care acum este diagnosticata drept joc patologic. Primul este Seong Gi-hun (jucatorul #456), un sofer indatorat de la pariurile la cursele de cai. Acelasi lucru i se intampla si lui Jang Deok-su (jucatorul #101), un gangster cu datorii uriase de la cazinouri.
Aceasta grava problema socioeconomica, familiala si de munca se bazeaza pe faptul ca posibilitatea de a castiga sau de a pierde este conditionata de intamplare. Adica nu depinde exclusiv de abilitatea jucatorului (desi jucatorul crede ca selectarea celui mai puternic cal sau alegerea unui numar de loterie ii va creste sansele de succes).
De ce este considerat jocul de noroc patologic?
Comportamentele patologice de joc de noroc activeaza aceleasi circuite de intarire ale creierului care sunt alterate de drogurile de abuz, provocand unele simptome similare cu cele ale tulburarilor de consum de substante dependente.
De exemplu, dorinta intensa inainte si entuziasm in timpul jocurilor de noroc sau consumului, disconfort atunci cand nu puteti juca sau consuma, pierderea controlului si repetarea jocurilor de noroc sau a consumului. Toate acestea se intampla chiar si atunci cand persoana este constienta ca provoaca un prejudiciu grav: nerespectarea sau abandonarea obligatiilor academice, profesionale si familiale, risc pentru sanatatea fizica si psihica etc.
Din punct de vedere psihologic, persoanele dependente de jocurile de noroc trec prin trei faze consecutive.
- Castiguri: La inceput, jucatorul poate obtine premii sau beneficii, recompensandu-si comportamentul si facandu-l sa fie repetat. In plus, succesul intareste importanta castigurilor si minimizeaza impactul pierderilor (incepe sa creeze asteptari false). Acest lucru creeaza entuziasm, incredere, optimism si te determina sa plasezi pariuri mai mari si mai frecvente pentru premii mai mari. In serialul coreean il vedem, de exemplu, la protagonistul, Seong Gi-hun (jucatorul nr. 456), care traieste aceasta emotie intensa atunci cand joaca si castiga in cursele de cai in timpul primului episod.
- Pierderi: Pierderile grave acumulate fac sa fie obisnuit si compulsiv sa joci pentru a recupera ceea ce a fost pierdut si nu pentru a castiga bani. Daca nu opresti acest comportament, ei pot da faliment si pot merge la creditori pentru a rezolva situatia cu jocurile de noroc ca singura optiune de a recupera ceea ce a fost pierdut. De asemenea, vedem aceasta faza in protagonistul Seong Gi-hun, care insista sa joace in mod compulsiv asa-numitul „ddakji” (pokes de cartonase albastre si rosii) la statia de metrou, in ciuda faptului ca pierde de cele mai multe ori.
- Disperare: Apare suferinta intensa cauzata de instrainarea familiei, respingerea sociala si pierderea locului de munca. Oamenii cu aceasta dependenta se simt epuizati si disperati. In plus, se confrunta cu alte probleme psihologice de natura emotionala (incapacitatea de a se bucura, anxietate si depresie). In The Squid Game, Cho Sang-woo (jucatorul #218), prietenul din copilarie al protagonistului si seful unei companii de actiuni, este ruinat de pierderile bursiere si este capabil sa-si minta mama si sa dispara din viata ei din cauza situatiei sale rusinoase.
In aceasta ultima faza se regasesc multe dintre personajele din serialul Netflix, ceea ce ii determina sa ia o decizie pe care nu am crede niciodata ca suntem capabili sa o luam: sa ne riscam viata si sa ne jucam cu viata altora pentru a recupera pierderile.
De ce apare dependenta de jocuri de noroc?
Comportamentul de joc este stabilit prin mecanisme de invatare asociativa instrumentala. Adica atunci cand sunt prezenti unii stimuli (aplicatii de pariuri, ruleta, carti etc.) persoana efectueaza un comportament (jocuri, pariuri) si poate obtine o recompensa favorabila (intarire pozitiva).
Astfel, data viitoare cand acest stimul este prezentat, raspunsul va fi mai probabil sa se repete si sa devina un obicei de joc care provoaca dependenta. Acest proces influenteaza si alti factori, cum ar fi asteptarile, incertitudinea rezultatului sau intermitenta intaririi.
Desi s-a mai demonstrat ca atunci cand se instaureaza dependenta, comportamentul de joc se mentine pe o perioada nedeterminata, nu atat pentru a obtine recompense placute, cat mai degraba pentru a evita consecintele neplacute derivate din pierderile acumulate (intarire negativa) cu falsa speranta de a recupera bani pierduti.
Stim ca dependenta este o boala cronica, desi nu toti cei care joaca jocuri de noroc dezvolta jocuri de noroc patologice. In acest sens, este o problema complexa declansata de factori multipli. Printre acestea se numara variabile de risc, precum anumite trasaturi de personalitate (impulsivitate, cautarea senzatiilor), factori genetici sau ereditari (variante alelice ale receptorilor dopaminergici) si variabile sociale precum legalizarea jocurilor de noroc, mai ales in stadii de vulnerabilitate mai mare ca adolescenta. La aceasta varsta suntem mai susceptibili sa pierdem controlul asupra acestui comportament.
Desi dependenta de joc este stabilita si mentinuta pe termen lung, nu inseamna ca nu poate fi depasita, asa cum i se intampla si protagonistului serialului, Seong Gi-hun. Desi a face acest lucru fara ajutor profesional este foarte complicat pentru oricine, deoarece recaderile pot aparea in orice moment al vietii.
