Romantism si alianta. Aceasta este literatura pentru cinema. Este adevarat ca in cazul Hollywood-ului si al Oscarurilor, aceasta dependenta de filme bazate pe carti sau pasaje literare pare sa creasca. In acest 2017, de exemplu, dintre cele opt filme nominalizate pentru cele mai bune ale anului, cinci sunt bazate pe carti. (Puteti vedea trailerele celor mai bune filme care aspira la Oscaruri AICI). Mai mult, dintre cele noua filme cu cele mai multe castiguri Oscar din istorie, opt sunt bazate pe carti: Ben Hur (11 premii), Stapanul inelelor (11), Gone with the Wind (10), West Side Story (10). ), The English Patient (9), From Here to Eternity (8), Gigi (8) si The Last Emperor (8). Si banuiesc ca proportia generala de filme bune bazate pe carti nu ar trebui sa fie departe.
Da, literatura a inspirat tot felul de filme. Iar cinematograful a adus pe multi oameni mai aproape de cartile adaptate. De multe ori a fost si este potrivitorul de neinvins pentru a reafirma romantismul cu lectura si, mai ales, pentru a seduce noii cititori.
In ciuda acestei legaturi puternice, ele sunt doua arte diferite si doua limbi care nu permit comparatii intre ele. Fiecare manifestare artistica trebuie pusa in valoare, judecata sau comparata exclusiv cu cele din acelasi gen sau specie, deoarece regulile fiecarei arte sunt diferite: Literatura cu literatura, arta cu arta, muzica cu muzica, cinematograful cu cinematograful…
In zilele de atatea premii de film (Globuri de Aur, Oscar, Bafta, Goya) imi voi aminti ce este mai bun din acea alianta fructuoasa. Nu am de gand sa spun daca o carte este mai buna decat un film sau invers, pe baza a ceea ce am spus mai sus. Pur si simplu am de gand sa creez cateva categorii de care au beneficiat aceste doua manifestari artistice. Intrucat sunt atat de multe carti adaptate, am de gand sa fac o serie de 4 sau 5 transe, cate una pe saptamana, cu clasificari sau categorii diferite. Astazi incep cu:
Carti grozave care au inspirat filme bune
Tentatia de a adapta sau de a fi inspirat din carti grozave este irezistibila pentru regizorii de film. 35 de secole de literatura servesc unei arte narative moderne de doar mai mult de un secol. Un mod de a spune cu imagini, cu voci, cu muzica… O arta foarte populara care are titluri grozave datorita cartilor. Influenta sa este de asa natura incat unii regizori si-au bazat filmografia pe opere literare, de la Orson Welles si Kurosawa, la Kubrick si Scorsese, care vor avea astazi un capitol special. Bine ati venit in aceasta prima parte a seriei video Povesti ale aliantei literaturii cu cinema, astazi in 15 capitole-trailere:
William Shakespeare este scenaristul ideal:
William Shakespeare este scriitorul cel mai atras sa filmeze. Toate lucrarile sale au vazut vreo versiune cinematografica, mai fidela sau mai libera sau mai avangarda. Una dintre adaptarile clasice este Hamlet regizat si cu Lawrence Olivier, in 1948 (in trailer). Romeo si Julieta de Shakespeare este cea mai acoperita dintre dramele sale, atat in sensul sau cel mai clasic, cat si pe ritmul lui Robert Wise si Jerome Robbins in West Side Story (1961) sau avangarda lui Baz Luhrman, in 1996: Romeo + Julieta. Shakespeare a fost esential in filmografia marilor regizori, printre care Orson Welles si Akira Kwrosawa. Unul dintre ultimele Shakespeare realizate in film este Macbeth, de Justin Kurzel (2015), cu Michael Fassbender si Marion Cotillard.
Shakespereano Welles:
Cativa dintre pilonii lui Orson Welles, pentru multi cel mai bun regizor de film din istorie, se bazeaza pe opere literare ale lui Shakespeare. Clasicii cinematografului sunt Macbeth (1948), Othello (1952) si Chimes at Midnight (1966, inspirat din diferite lucrari ale dramaturgului englez in care Falstaff este ghid). Welles a adaptat si piesa lui Franz Kafka The Trial (1962). Iar celebra sa Doamna din Shanghai se bazeaza pe romanul If I Die Before I Wake , de Sherwood King.
Biblia si miile ei de filme:
Biblia este un text literar minunat, o tesatura de povesti cu mii de voci create de nimeni nu stie cati oameni care au adunat legende, mituri, pilde de la oameni de-a lungul secolelor. Una dintre cele mai sugestive versiuni ale Bibliei a fost realizata de italianul Pier Paolo Pasolini in Evanghelia dupa Sfantul Matei (in trailer). Lansat in 1964, filmul italo-francez il are pe Enrique Irazoqui in rolul lui Iisus Hristos. In ea, Pasolini spune povestea lui Isus asa cum apare in Evanghelia Sfantului Matei.
Lucrari clasice si pericolul adaptarii lor:
Marile opere ale literaturii sunt un gen cinematografic in sine. Si asa cum sunt cele mai tentante, sunt si cele mai periculoase de dus la film. Poate pentru ca in imaginatia universala toti avem deja propria noastra versiune a istoriei. Unele dintre cele care au iesit bine sunt Ana Karenina , de Lev Tolstoi, regizat de Clarence Brown (1935) si cu Greta Garbo in rol principal; si de acelasi autor rus, Razboi si pace, regizat de Serghei Bondarchuk (1967). Nu trebuie sa uitam Wuthering Heights , de Emily Bronte, regia William Wyler (1939) si Doctor Zhivago , de Boris Pasternack, regia David Lean (1965). Din vremuri mai recente sunt Dangerous Liaisons , de Choderlos De Laclos, regizat de Stephen Frears (1988); si Sensul si sensibilitatea lui Jane Austen de Ang Lee.
Teatru pentru marele ecran:
Teatrul a fost o mare sursa de inspiratie pentru cinematograful anilor 20, 30, 40 si 50. Unul dintre dramaturgii vremii care a avut cel mai mare succes atat pe scena, cat si in cinematograf a fost Tennessee Williams. A sa A Streetcar Named Desire (Premiul Pulitzer) a sarit din scena in ecran sub regia Eliei Kazan, in 1951, cu Marlon Brando si Vivien Leigh (in trailer) in rolurile principale. Williams a repetat Premiul Pulitzer in 1955 cu Cat on a Zinc Roof , si succes in cinema cu adaptarea de Richard Brooks, cu Paul Newman si Elizabeth Taylor in rolurile principale. Mai tarziu a fost adaptat The Night of the Iguana (1964), regizat de John Huston, cu Ava Garner, Debora Kerr si Richard Burton.
Lector Kurosawa:
Literatura patrunde direct in filmografia lui Akira Kurosawa, cu adaptari, sau ca suflare de inspiratie. In The Seven Against Thebes , de Aeschylus, este originea unuia dintre cele mai cunoscute filme ale sale, si un clasic din istoria filmului: The Seven Samurai (in trailer) . William Shakespeare este un alt dintre autorii care a avut o influenta importanta asupra operei regizorului japonez: Throne of Blood se bazeaza pe Macbeth , iar Ran se bazeaza pe Regele Lear . Dostoievski este prezent cu Idiotul si Umilit si jignit.
Lector Renoir:
Regizorul francez nu a scapat de lucrari precum Nana (1926), de Emile Zola , Madame Bovary (1934), de Flaubert si The River (1951) , de Rumer Godden (in trailer). Cu The River , Renoir sa deschis spre culoare. A facut-o pentru a ne spune povestea tinerei britanice Patricia Walters care locuieste in India cu parintii ei si intr-o zi sentimentele ei sunt modificate odata cu sosirea unui capitan.
Cititor Visconti:
Marele regizor italian Luchino Visconti a adus la film mai multe opere literare. Leopardul , de Guiusepe di Lampedusa , in 1963, este un clasic al cinematografiei (in trailer). A avut o distributie de lux in stare de gratie: Burt Lancaster, Alain Delon si Claudia Cardinale. Visconti a adaptat si Noptile albe a lui Fiodor Dostoievski (1957), cu Maria Schell si Marcello Mastroianni; si Death in Venice (1971), de Thomas Mann, cu Dick Bogarde.
Lector Kubrick:
O mare parte din productia regizorului britanic Stanley Kubrick se bazeaza pe carti. Lolita , de Vladimir Nobokov, (1962) a fost transformat intr-un film la sapte ani de la publicatia sa complicata la Paris (in trailer). Kubrick a recreat si creat lumea lui Humbert Humbert si Lolita in alb-negru superb. Pe langa Lolita , a realizat, de exemplu, 2001 A Space Odyssey , dupa povestea The Sentinel, de Arthur Clarke, care l-a ajutat cu scenariul; A Clockwork Orange , de Anthony Burgess, sau filmul sau postum Eyes Wide Shut , bazat pe A Dream Story , de Arthur Schnitzler.
Bunuel Reader:
Cineastul spaniol Luis Bunuel a fost si un partener ideal in literatura. Exista Viridiana (1961), dupa romanul Halma de Benito Perez Galdos, cu Silvia Pinal, Francisco Rabal si Fernando Rey (in trailer). La acesta se adauga, printre altele, Beauty by Day (1966), cu Katherine Deneuve, inspirata din romanul lui Joseph Kessel; Tristana, de Perez Galdos, cu Deneuve, Fernando Rey si Franco Neroy That dark object of desire (1977) care este o versiune gratuita a The Woman and the Pelele, de Piere Louys.
Lector Scorsese:
Martin Scorsese este unul dintre regizorii contemporani cei mai dedicati adaptarilor literare: jumatate din filmografia lui provine din carti. Una dintre cele mai de succes si fidele adaptari ale sale este The Age of Innocence (1993), a romanului cu acelasi nume al lui Edith Warthon (in trailer). Intr-o scurta prezentare a cinematografiei sale literare puteti vedea Raging Bull (1980), The Color of Money (1986), The Last Temptation of Christ (1988), One of Our Own (1990), Cape Fear (1991), Casino ( 1995), Kundun (1997), The Limit (1999), Gangs of New York (2002), The Aviator (2004), Shutter Island (2010), The Invention of Hugo (2011), The Wolf of Wall Street (2013) iar ultimul, Silencio (2016), bazat pe romanul lui Shusaku Endo.
Cinematograf negru si politist :
Acesta este un gen grozav in cinema. Unul dintre cele mai notabile clasice care a marcat o naratiune cinematografica a fost The Maltese Falcon , de Dashiell Hammett , regizat de John Huston (1941, in trailer). Alte adaptari relevante sunt The Postman Always Rings Twice (1946), scrisa de James M. Cainmere si regizat de Tay Garner, cu Lana Turner ca protagonista; The Talented Mister Ripley , de Patricia Highsmith, pe care se bazeaza In Full Sun (1960), de Rene Clement, cu Alain Delon; si, cel mai recent, este Mystic River (2003), de Dennis Lehane, regizat de Clint Eastwood.
Mozaic de lucrari si filme marete:
Toate tipurile de carti si teme au vazut versiuni bune de film. Una dintre cele mai amintite pentru ca a fost facuta imediat dupa lansarea romanului este To Kill a Mockingbird , de Harper Lee, regizat de Robert Mulligan (1962). Cartea a castigat Premiul Pulitzer in 1961 si a fost adaptata doi ani mai tarziu, cu Gregory Peck in rolul tatalui si avocatului Atticus Finch. Alte carti cu versiuni excelente de film sunt: Fahrenheit 451, de Ray Bradbury, regizat de Francois Truffaut (1966); The Tin Drum, de Gunter Grass, regia Volker Schlondorff (1979); A Passage to India , de EM Forster, regia David Lean (1984); The Dead , de James Joyce, regia John Huston (1987) ; Ramasitele zilei, de Kazuo Ishiguro, regia James Ivory (1993); iar una dintre cele mai inedite este Animal Farm , de George Orwell, regizat de John Stephenson (1999, in trailer).
Alianta continua in secolul 21:
In fiecare an, mai mult de jumatate dintre cele mai bune filme nominalizate la Oscar, Bafta sau premiile principale de film si pe care le vedem cu totii, se bazeaza inca pe opere literare. Unele carti sunt mai bune decat altele, dar cand devin filme devin altceva, filme cu entitate proprie. Acest secol al XXI-lea a inceput cu adaptarea clasicului lui JRR Tolkien , Stapanul inelelor, intr-un blockbuster de succes in trei transe regizat de Peter Jackson (2001, 2002 si 2003). In acest secol am vazut si bune adaptari ale cartilor contemporane precum The Hours, de Michael Cunningham, regizat de Stephen Daldry (2002); No Country for Old Men, de Cormac McCarthy, regizat de fratii Joel si Ethan Coen (2007); si Brokeback Mountain , o nuvela de Annie Proulx, regizat de Ang Lee (2005), asa cum se vede in urmatorul trailer:
