Ar fi corect sa spunem ca yoga este o terapie alternativa ? Avem, fara indoiala, un avant niciodata vazut in lumea sanatatii, inteles ca practica si munca personala. Alaturi de acest boom am experimentat si un mare apogeu al tehnicilor de medicina alternativa. In mod hotarat, nu ar trebui sa includem yoga printre aceste terapii.
In Occident am asumat aceasta metoda straveche ca o practica sportiva care inlocuieste alte exercitii de sala. Unii oameni o considera pur si simplu ca un supliment pentru viata lor de zi cu zi. De fapt, yoga inseamna mult mai mult decat atat .
Numim yoga o metoda de autoreglare constienta care duce la o integrare armonioasa a aspectelor fizice, mentale si spirituale ale personalitatii umane. L-am putea defini drept „arta de a invata sa ne intoarcem la sine”.
Pe langa o disciplina psihofizica, yoga este o filozofie de viata si o disciplina de auto-perfectionare. Practica sa permite dezvoltarea unei relatii armonioase intre om si mediul care il inconjoara. In acest sens, yoga ne ajuta sa ne cautam propriile limite in timp ce ne ajuta sa ramanem relaxati in noi insine, in timp ce ne amintim si investigam cine suntem.
Opt componente ale yoga
Ceea ce este cunoscut sub numele de „Yoga-sutra” are opt componente pe care le vom descrie pe scurt. Yama este setul de reguli morale care ne controleaza actiunile, limbajul si gandirea. Niyama este setul de reguli sau disciplina. Sanatos sunt posturile fizice care purifica corpul si il pregatesc pentru ore lungi de meditatie. Pranayama sunt exercitii de respiratie de control. Pratyahara se refera la retragerea simturilor. Dharana ar fi concentrarea mintii. Dhyana este meditatie si in sfarsit ar exista samadhi, care este descrisa ca o stare de iluminare si concentrare absoluta. In Occident, majoritatea oamenilor isi bazeaza practica pe asanas (posturi), dar, dupa cum putem vedea, yoga este mult mai mult decat practica acelor posturi.
In acest articol ne vom ocupa de efectele directe ale yoga asupra mintii noastre . De fapt, exista tot mai multe studii care leaga practicarea constanta a yoga cu beneficiile pentru sanatatea mintala. Rezultatele unui studiu recent realizat de cercetatori de la Duke University (SUA) si publicat in revista Frontiers of Psychiatry , sugereaza un rezultat interesant. Practica yoga ar avea efecte pozitive asupra tulburarilor de depresie moderata si anxietate.
Beneficii pentru bunastare
Un alt studiu publicat in Journal of Alternative and Complementary Medicine si publicat de Time a examinat un esantion de 30 de persoane cu varste cuprinse intre 18 si 64 de ani cu depresie clinica. Jumatate dintre participanti au luat 90 de minute de cursuri de yoga Iyengar de trei ori pe saptamana. Cealalta jumatate da doua clase pe saptamana. Dupa trei luni, majoritatea oamenilor din ambele grupuri au raspuns la un chestionar pentru a-si calcula nivelul de depresie . Pentru toate a existat o scadere a disconfortului cu cel putin 50%.
Ca si aceste doua, exista sute de studii in literatura stiintifica care asociaza practica diferitelor tipuri de yoga cu beneficii psihologice . Dar acest lucru face din yoga un tip de psihoterapie?
Evident nu. Sunt lucruri diferite. Daca vorbim despre psihoterapie, ne referim la abordari terapeutice al caror mediu este cuvantul si al carui obiectiv general este „promovarea si restabilirea bunastarii emotionale a unei persoane”, dupa cum argumenteaza profesorul de psihologie de la Universitatea din Buenos AiresEduardo Keegan, care s-a dedicat in ultimii ani aprofundarii in tehnici de origine cognitiva. Nu putem include Yoga aici. Cu toate acestea, exista multe abordari terapeutice care folosesc Yoga ca terapie complementara. In domeniul psihoterapeutic, evolutiile cognitive au fost cele mai preocupate de subiectul la indemana. De fapt, acestia sunt profesionistii care recomanda cel mai mult strategii terapeutice complementare, in esenta cu discipline precum yoga si meditatie.
Diversi autori au ridicat posibilitatea ca efectul yoga asupra imaginilor de tensiune, anxietate sau depresie sa apara prin modificarea conexiunilor in sistemul limbic. Aceasta ar atenua raspunsurile sistemului nervos autonom, responsabile de sentimentele de stres si anxietate.
Practica yoga obisnuita are, de asemenea , un efect pe termen lung asupra hormonului de reglare a stresului din creierul nostru. Cortizolul este un hormon care este declansat atunci cand suntem „nervosi”. In plus, in situatii stresante, amigdala, responsabila pentru emotiile de baza, cum ar fi furia sau frica, este activata, iar activitatea cortexului prefrontal, responsabil cu gestionarea autocontrolului si a disciplinei, este redusa. Se stie ca in spatele fiecarei stari anxioase exista o supraactivitate a amigdalei. Stim ca, prin practica de yoga obisnuita, nivelul cortizolului scade, contribuind la mentinerea stresului si a tuturor reactiilor chimice asociate acestuia.
Diversi autori au ridicat posibilitatea ca efectul yoga asupra imaginilor de tensiune, anxietate sau depresie sa apara prin modificarea conexiunilor in sistemul limbic. Aceasta ar atenua raspunsurile sistemului nervos autonom, responsabile de sentimentele de stres si anxietate.
Practica yoga obisnuita are, de asemenea , un efect pe termen lung asupra hormonului de reglare a stresului din creierul nostru. Cortizolul este un hormon care este declansat atunci cand suntem „nervosi”. In plus, in situatii stresante, amigdala, responsabila pentru emotiile de baza, cum ar fi furia sau frica, este activata, iar activitatea cortexului prefrontal, responsabil cu gestionarea autocontrolului si a disciplinei, este redusa. Se stie ca in spatele fiecarei stari anxioase exista o supraactivitate a amigdalei. Stim ca, prin practica de yoga obisnuita, nivelul cortizolului scade, contribuind la mentinerea stresului si a tuturor reactiilor chimice asociate acestuia.
