S-ar putea spune ca Santiago Castellanos este un scriitor lent, deoarece in opt ani a publicat doar trei romane, dar nu este cazul. El alterneaza fictiunea cu istoria, iar manualele sale universitare sunt de obicei alternate cu romanele sale istorice. Ultimul „ Gothia. Death in Barcinona ” este un roman bine lucrat in care au loc multe evenimente istorice si fictive cruciale si, pentru a-l spune, se bazeaza pe diverse genuri literare precum romanele politiste, thrillerele istorice sau romanele sociale si militare.
Datorita experientei sale, autorul riojan cunoaste perfect secolele III-VI. Ori de cate ori un autor este expert intr-un anumit subiect, ii este greu sa-si transfere cunostintele istorice in fictiune. Exista cazuri notorii de istorici in care romanele lor sunt destul de plictisitoare, cu Castellanos i se intampla invers. El se afla in acel grup mic de istorici care stiu sa-si foloseasca cunostintele pentru a construi naratiuni solide, pline de intrigi si pasiune. Stie sa spuna o poveste buna care este plasata in istorie si o face cu pricepere narativa.
Asasinarea regelui Ataulfo, produsa la Barcinona, este axa centrala a „ Gothiei ”. Modul in care autorul a ales sa spuna aceasta poveste este din punctul de vedere al oamenilor care il inconjoara pe ierarh in timpul sederii sale in oras. Si o face cu doua voci. Foloseste un narator omniscient pentru mai multe capitole istorice si explicative ale diferitelor evenimente care au avut loc si persoana intai a tanarului Tulga, un razboinic got si tanara promisiune a conducerii poporului sau. Apropierea lui de diferitele niveluri ale puterii politice gotice l-a facut sa experimenteze situatii bizare in diferite ocazii.
Scriitorul de Logrono ne arata cu pricepere diferentele care au existat in cele doua societati, cea romana si cea gotica, obiceiurile si felurile lor diferite de a se comporta. Tulga, cazat in timpul sederii sale la Barcinona in casa unui patrician roman, va experimenta doua moduri diferite de a trai: goticul nomad si romanul sedentar. Ceea ce va da multe situatii cu adevarat contradictorii.
Romanul are diferite subploturi care trateaza probleme precum cele religioase, politice sau economice. Diversele crime comise in oras in momentul in care gotii sunt stabiliti la Barcinona sunt laitmotivul romanului. La un moment dat, romanul capata un aer de detectiv, de investigatie, iar la altii, de spionaj, in special de economie. Multe interese economice sunt in joc pentru goti. Romanii aveau nevoie de trupe gotice pentru a-si stabili afacerile in alte zone din Hispania care erau subjugate de suevi sau alani. Iar in mijlocul intregii intrigi se afla tanara Tulga si o alta dintre protagoniste, Clodia, care are o importanta capitala in dezvoltarea romanului, atat pentru inteligenta, cat si pentru senzualitate. In pasajele erotice ale romanului ea este protagonista principala.
Romanului nu ii lipsesc nici violenta, nici reflectia. Gama larga de personaje acopera un spectru larg de la grosolania diferitilor soldati pana la delicatetea patricienilor si a sotiilor lor. Am putea spune ca este un roman coral bine lucrat care realizeaza o radiografie exacta a societatii secolului al V-lea, unde nu lipsesc criticile atat la adresa elitelor politice, cat si a celor religioase, toate miscate de interese economice. Nu stiu daca asta suna ca tine. Si nu stiu daca autorul a vrut sa faca o analogie cu prezentul, desi asa cred. Si aproape intotdeauna o face cu un ton de umor latent pe tot parcursul cartii.
Acest tanar protagonist Tulga este vazut din ochii batranului Tulga care a trait multe episoade in viata sa. De aceea se foloseste de niste prolepsii care vor indica calea de urmat. Santiago Castellanos a realizat un roman dinamic, usor de citit si cu un nivel ridicat de intrigi si surprize care ii vor incanta pe iubitorii genului care nu vor putea lasa cartea jos pana la final.