Cum acapararea Crimeei de catre Rusia a dus la razboi cu Ucraina si la cresterea tensiunilor cu Occidentul?

Related Articles

In urma cu un deceniu, presedintele Vladimir Putin a pus mana pe Crimeea din Ucraina, o acaparare indrazneata de pamant care a pregatit scena pentru ca Rusia sa-si invadeze vecinul in 2022. Secustrarea rapida si fara sange a peninsulei in forma de diamant, unde se afla flota rusa de la Marea Neagra si un popular loc de vacanta, a declansat un val de patriotism si a facut ca popularitatea lui Putin sa creasca.

„Crimeea este a noastra!” Curand a devenit un slogan popular in Rusia, iar Putin a canalizat acel patriotism aparand luni seara la un concert din Piata Rosie care sarbatoreste a 10-a aniversare a anexarii, numind-o „un mare eveniment din istoria statului nostru”.

Acum ca Putin a fost uns pentru inca un mandat de sase ani ca presedinte, el este hotarat sa-si extinda castigurile in Ucraina, pe fondul succeselor Rusiei pe campul de lupta si al scaderii sprijinului occidental pentru Kiev.

Putin a fost vag cu privire la cat de mult doreste din Ucraina, in timp ce luptele se macina intr-un al treilea an, in detrimentul multor vieti de ambele parti, dar unii dintre locotenentii sai de top vorbesc inca despre capturarea Kievului si taierea accesului Ucrainei la Marea Neagra.

Cel mai mare conflict din Europa de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial a facut ca tensiunile dintre Moscova si Occident sa creasca la niveluri rar intalnite chiar si in cele mai friguroase momente ale Razboiului Rece.

Cand a pus mana pe Crimeea in 2014, Putin a spus ca i-a convins pe liderii occidentali sa dea inapoi, amintindu-le de capacitatile nucleare ale Moscovei. Este un avertisment pe care l-a emis des, in special dupa inceputul invaziei sale pe scara larga; in discursul de luna trecuta privind starea natiunii, cand a declarat ca Occidentul risca razboi nuclear daca isi adanceste implicarea in Ucraina; si din nou miercuri, cand a spus ca va folosi acel arsenal daca suveranitatea Rusiei este amenintata.

Analistul Tatiana Stanovaya spune ca Putin se simte mai increzator decat oricand pe fondul „increderii tot mai mari a Kremlinului in avantajul militar al Rusiei in razboiul cu Ucraina si a sentimentului de slabiciune si fragmentare a Occidentului”.

Colegiul principal de la Carnegie Russia Eurasia Center a remarcat ca discursul lui Putin de luna trecuta „a creat o impresie extrem de infricosatoare a unei spirale de escaladare care se desfasoara”.

Liderul de la Kremlin, in varsta de 71 de ani, a prezentat razboiul din Ucraina drept o lupta pe viata sau pe moarte impotriva Occidentului, Moscova fiind pregatita sa-si protejeze castigurile cu orice pret. Obsesia lui pentru Ucraina a fost clara intr-un interviu cu comentatorul conservator american Tucker Carlson, Putin tinand o prelegere lunga care a incercat sa-si demonstreze afirmatia ca cea mai mare parte a teritoriului sau a apartinut istoric Rusiei.

El a sustinut acest argument in urma cu 10 ani, cand a spus ca Moscova trebuie sa protejeze vorbitorii de rusa din Crimeea si sa-si revendice teritoriul.

Cand presedintele ucrainean prietenos cu Kremlinul a fost inlaturat in 2014 de protestele in masa pe care Moscova le-a numit o lovitura de stat instigata de SUA, Putin a raspuns trimitand trupe pentru a invada Crimeea si a convocat un plebiscit pentru aderarea la Rusia, pe care Occidentul l-a respins ca fiind ilegal.

Rusia a anexat apoi Crimeea pe 18 martie 2014, desi miscarea a fost recunoscuta doar international de tari precum Coreea de Nord si Sudan.

Saptamani mai tarziu, separatistii sustinuti de Moscova au lansat o revolta in estul Ucrainei, luptandu-se cu fortele de la Kiev. Kremlinul a negat ca a sprijinit rebeliunea cu trupe si arme, in ciuda dovezilor abundente contrare, inclusiv a constatarii unui tribunal olandez conform careia un sistem de aparare aeriana furnizat de Rusia a doborat un avion de pasageri Malaysia Airlines deasupra estului Ucrainei in iulie 2014, ucigand toate cele 298 de persoane aflate la bord.

Rusii de linie dura l-au criticat ulterior pe Putin pentru ca nu a capturat toata Ucraina in acel an, argumentand ca era usor posibil intr-un moment in care guvernul de la Kiev era in dezordine si armata sa in prabusire.

Putin i-a sustinut in schimb pe separatisti si a optat pentru un acord de pace pentru estul Ucrainei, care spera ca va permite Moscovei sa stabileasca controlul asupra vecinului sau. Acordul de la Minsk din 2015 intermediat de Franta si Germania, in urma infrangerilor dureroase suferite de fortele ucrainene, a obligat Kievul sa ofere regiunilor separatiste o autonomie larga, inclusiv permisiunea de a-si forma propria forta de politie.

Daca ar fi fost pe deplin implementat, acordul ar fi permis Moscovei sa foloseasca zonele separatiste pentru a dicta politicile Kievului si a impiedica aderarea vreodata la NATO. Multi ucraineni au vazut acordul ca pe o tradare a intereselor nationale.

Rusia a considerat alegerea noului politic Volodymyr Zelensky ca presedinte in 2019 ca o sansa de a reinvia acordul anemic de la Minsk. Dar Zelensky si-a ramas pe pozitie, lasand acordul blocat si Putin din ce in ce mai exasperat.

Cand Putin si-a anuntat „operatiunea militara speciala” in Ucraina pe 24 februarie 2022, el a sperat ca tara va cadea la fel de repede si usor ca Crimeea. Dar incercarea de a captura Kievul s-a prabusit pe fondul rezistentei ucrainene acerbe, fortand trupele ruse sa se retraga de la periferia capitalei.

Abbas Gallyamov, analist politic si fost redactor de discursuri de la Kremlin inainte de a parasi Rusia, a observat ca anexarea rapida si fara sange a peninsulei „a jucat o gluma cruda” lui Putin, care credea ca invazia din 2022 „va fi ceva ca povestea Crimeei, doar pe la scara mult mai mare.”

Au urmat mai multe infrangeri in toamna anului 2022, cand trupele ruse s-au retras din mari parti din estul si sudul Ucrainei sub o contraofensiva rapida a Kievului.

Averile s-au schimbat anul trecut, cand o alta contraofensiva ucraineana nu a reusit sa taie coridorul terestra al Rusiei catre Crimeea. Fortele de la Kiev au suferit pierderi grele atunci cand au facut incercari gresite de a sparge apararea rusa in mai multe straturi.

Pe masura ce sprijinul occidental pentru Ucraina scade pe fondul luptelor politice interne din SUA si Kievul a lipsit de arme si munitii, trupele ruse au intensificat presiunea de-a lungul liniei frontului de peste 1.000 de kilometri (620 de mile), bazandu-se pe sute de mii de soldati voluntari si pe arme nou furnizate care inlocuiau pierderile timpurii.

Dupa ce luna trecuta a capturat fortareata-cheie din estul Avdiivka, Rusia a patruns mai adanc in regiunea Donetk, in timp ce Zelenskii pledeaza Occidentului pentru mai multe arme.

Depunand marturie in fata Senatului SUA saptamana trecuta, directorul CIA, William Burns, a subliniat urgenta ajutorului militar al SUA, spunand: „Evaluarea noastra este ca, cu asistenta suplimentara, Ucraina isi poate mentine puterea in prima linie pana in 2024 si la inceputul lui 2025”.

Fara aceasta, a spus el, „Ucraina este probabil sa piarda teren – si probabil un teren semnificativ – in 2024”, adaugand, „veti sa vedeti mai multe Avdiivkas”.

Sprijinul instabil din Occident a pus Ucraina intr-o pozitie din ce in ce mai precara, spun analistii.

„Rusia castiga amploare in atacul sau asupra Ucrainei pe fondul blocarii ajutorului occidental, facand lunile urmatoare cruciale pentru directia conflictului”, a declarat Ben Barry, membru senior la Institutul International de Studii Strategice din Londra, intr-o analiza. „In cel mai rau scenariu, parti din prima linie a Kievului ar putea fi expuse riscului de colaps”.

Putin a refuzat cand a fost intrebat cat de adanc in Ucraina ar dori sa patrunda, dar a declarat luni, dupa castigarea votului extrem de orchestrat, ca Rusia va incerca sa creeze o „zona sanitara” pentru a impinge linia frontului suficient pentru a proteja teritoriul Rusiei de armele cu raza lunga de actiune. in arsenalul Ucrainei. Unii membri ai anturajului sau sunt mai putin reticenti, punand la punct planuri pentru noi acaparari de pamant.

Dmitri Medvedev, seful adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, care a incercat sa atraga favoarea lui Putin prin declaratii regulate de solim, a mentionat Kievul si portul Odesa la Marea Neagra.

„Ucraina este Rusia”, a declarat el recent, excluzand orice discutii cu guvernul lui Zelensky si sugerand o „formula de pace” care ar duce la capitularea Kievului si anexarea intregii tari de catre Moscova.

Analistii rusi ai apararii sunt impartiti cu privire la capacitatea Moscovei de a urmari astfel de obiective ambitioase.

Serghei Poletaev, un expert militar din Moscova, a declarat ca armata rusa a optat pentru o strategie de drenare a resurselor Ucrainei cu atacuri de-a lungul liniei frontului, in speranta de a ajunge la un punct in care apararea Kievului se va prabusi.

„Ceea ce conteaza este daunele aduse inamicului, facand ca inamicul sa slabeasca mai repede”, a spus el.

Altii spun ca atacurile Rusiei care incearca sa epuizeze armata Ucrainei sunt costisitoare si pentru Moscova.

Fortele ruse si ucrainene sunt blocate intr-un impas care da Moscovei sanse mici de o descoperire, a declarat Ruslan Pukhov, seful Centrului de analiza a strategiilor si tehnologiilor.

„Apararea ucraineana este destul de puternica si nu permite trupelor ruse sa obtina ceva mai substantial decat castiguri tactice”, a spus el.

Un astfel de razboi pozitional de uzura „ar putea fi purtat ani de zile”, a adaugat Puhov, ambele parti asteptand ca cealalta „sa se confrunte cu schimbari interne care au ca rezultat o schimbare de politica”.

More on this topic

Comments

Popular stories